Deși numele „Mașină Hatschek” și „Flow-on Process” vă pot fi necunoscute, aceste metode sunt similare cu modul în care se face cafeaua: există espressoare și turnate-peste aparate de cafea, ambele având un anumit grup de entuziaști și multe avantaje.
Mașina Hatschek-„Părintele fondator” al plăcilor din fibrociment
În 1900, inginerul austriac Ludwig Hatschek a inventat metoda de formare a formei cilindrului-; aceasta a marcat chiar începutul istoriei plăcilor din fibrociment. Credeți sau nu, mai mult de un secol mai târziu, acest „vechi cal de bătaie” lucrează încă cu sârguință în marile fabrici de pe tot globul.
Principiul său de funcționare este oarecum asemănător cu realizarea unui produs de patiserie în straturi realizat manual. Suspensia este diluată la o concentrație extrem de scăzută (variind de la doar 2% la 10%) și curge într-o serie de cilindri cu plasă rotativă. Fiecare cilindru cu plasă preia un strat subțire de material din suspensie; de obicei, trei până la șase cilindri sunt aranjați în serie, stivuind strat peste strat. În cele din urmă, aceste straturi sunt înfășurate pe un tambur de formare și presate într-o placă densă, solidă.
Cel mai mare avantaj al acestui proces este densitatea sa mare. Plăcile produse prin metoda Hatschek au o structură internă extrem de compactă, cu densități capabile să depășească 1,2–1,5 g/cm³. În plus, orientarea fibrelor în interiorul plăcii poate fi controlată-aliniată cu direcția primară a tensiunii structurale-rezultând o utilizare foarte eficientă a fibrelor. În consecință, plăcile produse prin această metodă sunt în mod inerent bine potrivite-pentru aplicații solicitante, cum ar fi pereții exteriori și pereții cortină, unde cerințele riguroase de rezistență sunt primordiale.
Desigur, sistemul nu este lipsit de defecte. Echipamentul are o structură complexă și necesită investiții inițiale substanțiale; mai mult, din cauza multitudinii de straturi stivuite, exista ocazional riscul de delaminare. În plus, concentrația scăzută a șlamului necesită procesarea unor cantități mari de apă recirculată în timpul producției, rezultând un volum relativ mai mare de generare de apă uzată.
Fluxul-procesului-Concurentul-și-prevenit
Principala distincție între metoda Flow-on Process și metoda Hatschek constă în faptul că nămolul nu trece prin cilindri cu plasă pentru filtrare; în schimb, curge direct dintr-o cutie de cap și se întinde pe o bandă transportoare de pâslă-la fel ca întinderea aluaturilor pentru a face o clătită. Concentrația de suspensie utilizată în acest proces este, de asemenea, semnificativ mai mare decât cea a metodei Hatschek, variind de obicei între 10% și 20%.
Avantajele procesului Flow-on sunt extrem de practice. Echipamentul are o structură simplă și necesită o investiție inițială redusă. În plus, procesul de producție implică o recirculare minimă a apei, rezultând emisii scăzute de ape uzate și deșeuri solide, făcându-l o opțiune mai ecologică. În plus, eficiența ridicată a producției o face ideală pentru producția de masă la scară mare-, permițând cu ușurință o producție zilnică de câteva mii de metri pătrați.
Cu toate acestea, metoda-de turnare a șlamului are limitările sale. Deoarece suspensia este aplicată direct, fără a trece prin etapa de filtrare fină furnizată de procesul de formare a roții de sârmă-, plăcilor rezultate le lipsesc planeitatea și densitatea obținute prin metoda de formare a tablei-. În consecință, metoda de turnare-slarry este utilizată în principal pentru fabricarea plăcilor de-densitate medie (6-15 mm în grosime), făcând-o potrivită pentru aplicații-cum ar fi pereții despărțitori interiori și tavanele suspendate-în care cerințele de densitate nu sunt strict critice.
Cum să alegi? Depinde de „gustul” tău
Sincer să fiu, niciunul dintre aceste două procese nu este absolut superior celuilalt; cheia constă în ceea ce intenționați să produceți.
Pentru fabricarea produselor cu cerințe structurale înalte, cum ar fi pereții exteriori sau pereții cortină, metoda de formare a tablei-este, în general, cea mai bună opțiune. Oferă un nivel ridicat de densitate, rezistență remarcabilă și o utilizare foarte eficientă a fibrelor. În plus, este foarte rezistent la presiunea vântului și la impact. Cu toate acestea, necesită o investiție majoră în echipamente și are ca rezultat cicluri de producție mai lungi, așa că trebuie să vă asigurați că finanțele sunt la îndemână.
Pentru cost-eficiență și producție ridicată, metoda de turnare a șlamului ar putea fi opțiunea dacă faceți produse cu densitate medie-. Pe lângă costul redus al echipamentelor, are și un timp scurt de învățare, produce o cantitate mare, cu greu creează ape uzate și este mai indulgent față de mediu.